Vremea care nu trece


Mă uitam zilele trecute la huni în parc și constatam cu uimire cât de mult adoră să se cațere. Nu că asta n-ar fi ceva specific băieților de vârsta lor. Sau hunilor, pur și simplu. Doar că nu-mi aminteam să le placă atât de mult. E vremea cățărărilor, e clar.

E vreme de cățărat spre soare.

E vremea lor de băieți și a mea de mamă fericită.

E vremea în care vorbesc non-stop.

Vremea în care relația lor se consolidează pe zi ce trece.

Vremea în care și ei, dar și eu, mă iubesc mai mult.

Vremea tabletei și-a jocurilor pe calculator.

IMG_20150530_145524

Vremea cireșelor și a căpșunelor.

Vremea farselor de huni, pe care le încasez zilnic.

Vreme de înțeles și de înțelese schimbări.

Vreme bună cu ei și cu mine.

Vreme de plimbat, de pupat încă, și de iubit și mai mult.

Vreme de vară și de apă caldă în baltă.

Vreme de iarbă verde, cu mirosul ei cu tot.

Vremea plimbărilor și a ținutului de mână.

E vremea noastră.

mami si hunii

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s