Curs “Joc si emotii”, Otilia Mantelers – sesiunea 2


Am sucit urmatoarea postare pe toate partile si nici acum nu stiu exact de unde s-o iau si cum sa spun ce vreau sa spun. Asta pentru ca vreau sa spun multe, toate frumoase si deosebit de importante. Poate n-ar fi rau sa revin din cand in cand asupra subiectului. Asa cum stiti, cel putin unii dintre voi, (aia 5 cititori fideli pe care ii am), pe 16 februarie am fost la cea de a doua sesiune (si ultima) a cursului sustinut de Otilia Manteleres, “Joc si emotii”. Despre prima sesiune am mai ‘vorbit’ aici.

Nu stiu nici acum daca am mers la acest curs pentru mine. Sigur ca am pornit spre el cu gandul la copii, dar dupa finalizarea cursului, am simtit ca m-a ajutat de fapt si pe mine. Cred ca v-am mai spus ca m-am simtit ca la terapeut. Ala care ma ajuta sa vad lucruri. Si-mi confirma chestii, asta a fost de fapt lucrul coplesitor, in sensul bun al cuvantului. Apoi, este despre curaj. Pentru prima oara in viata cred, am avut curajul sa vorbesc despre mine in public. Cand spun public a se intelege de fapt vreo 10 persoane, oricum pentru mine asta e enorm. Mai mult decat atat, am vorbit in public, necunoscutilor, despre ai mei, ceea ce, exceptand blogul, nu fac aproape niciodata. Cu atat mai mult despre lucruri mai putin bune, sa zicem, despre probleme sau potentiale probleme, despre lucrurile alea pe care de regula societatea le condamna, le arata cu degetul si pe tine ca parinte, daca le faci, te pune pe rug. Exagerez putin, insa din partea asta a baricadei, unde stau eu, asa le-am simtit pe toate. Si ma bucur ca am facut asta, caci am simtit o mare eliberare o data cu toate astea.

Si-am invatat iarasi lucruri noi. Si vi le spun si voua, pentru ca stiu si cred cu tot sufletul, ca sunt reale si ca pot ajuta, daca sunteti printre cei care au urechi sa auda si ochi sa citeasca.

“Plansul e bun!”

Unul dintre cele mai mari mituri pe care le demonteaza acest curs. Cam ca ala care spune ca laptele matern e apa de ploaie, de la un moment dat. Ei bine sa-mi spuneti sincer daca voi credeti ca plansul e bun. Si daca prima voastra reactie, ca parinti sau oameni, este sau nu este aceea de a opri plansul ala rau, atunci cand se porneste, chiar daca nu vorbim neaparat de copii. Pe de alta parte, sa-mi spuneti daca si voi plangeti. Si daca da (exercitiu de sinceritate pe care l-am facut si eu la curs) sa-mi spuneti daca dupa o partida zdravana de plans, nu va simtiti mai bine. De ce n-ar fi lucrurile tot asa, cand plang copiii? E clar ca plang pentru un motv. E clar ca s-au adunat lucruri pe care nu stiu altfel cum sa le scoata afara. Mai mult decat atat, e bine sa le scoata afara si sa se elibereze complet, cel putin pana la ‘data urmatoare’. Asadar, nu zic musai sa incurajati plansul copilului, dar sa-l lasati sa-si planga toate ofurile atunci cand o face. Nu incercati sa-l opriti si nici nu ignorati un copil care plange. Copilul care plange si aparent isi refuza parintele, are in acel moment cea mai mare nevoie de ajutor. Si de parintele ala bulversat, sa-i fie alaturi. Nu in ultimul rand, puneti-va un semn de intrebare daca copilul nu plange mai deloc.

Asadar, la sesiunea 1 am vorbit despre joc, rasete si chicoteli, pe cand la sesiunea 2, am abordat marele plans, crizele de furie, tantrums si anxietati. Si la 1 si la 2 insa, am discutat despre emotii si cum sa le facem fata. Noi, ca parinti, si ei, copiii, cu ajutorul nostru. O sa revin pe tema plansului, mai sunt multe de spus.

Ce am mai aflat la curs si voi dezbate ulterior: despre diagrama ganduri – emotii – comportament. Adica ce il face pe copil ‘sa fie rau’. Si daca vom intelege cum stau lucrurile cu aceasta diagrama, vom intelege, desigur, ca cel mult comportamentul lui este unul neadecvat, si de cele mai multe ori nu din vina copilului, nicidecum ca exista pe lumea asta copii rai. Ai nostri sau ai altora.

In incheiere ii multumesc inca o data Otiliei pentru tot. Si va recomand din nou, cu aceeasi caldura, sa mergeti la acest curs.

DSC_0968DSC_0951DSC_0982

Advertisements

4 thoughts on “Curs “Joc si emotii”, Otilia Mantelers – sesiunea 2

  1. Plansul este foarte bun si mai ales in brate la mami. De cand am mers la conferintele Alethei Solter, am aplicat metoda asta de “cry in arms” si functioneaza. Si am remarcat un lucru: cand incepe sa planga, trage sa vina la mine in brate si chiar mi-a spus ca ii place sa planga la mine in brate 🙂

    • si eu sunt fan Aletha Solter! nu am reusit sa ajung la ultima ei conferinta idn Romania, si-mi pare rau, dar ma ghidez dupa invatamintele ei.
      multumesc de comentariu, laura!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s