Guest Post: “De ce am trait eu protestele”


Autor: Ioana Zvac, 23 de ani, student.

“Doar daca ai numara articolele despre proteste dupa un Google search, ai ajunge la un numar de peste 1000 de martori. Punandu-i in calcul si pe cei, numerosi de altfel, batrani si angajati ai statului care si-au strigat la union nemultumirile zilele trecute, numarul estimat de protestatari sare cu mult de cifrele  vehiculate in presa.

Din fericire, insa, eu nu sunt nevoita sa fac asemenea adunari. Iar asta, domnilor, este principala mea satisfactie in urma participarii active la proteste. Nu trebuie sa ma incred nici in statisticile MAI-ului, nici in titlurile partinitoare ale unor stiri de pe posturile noastre de televiziune.  Si, mai ales, nu sunt nevoita sa-mi controlez discursul, sa-mi retin opinia sau sa-mi agasez prietenii cu apasatoarea intrebare “Da’ pentru ce au iesit, dom’le, aia, pentru ce?”

Dimpotriva, eu stiu ca, duminica seara, numarul de protestatari adunati s-a ridicat peste 3000. Numarandu-i si pe cei care au plecat inainte de ora 8-9, dar si pe cei mai putin energici, care au sustinut doar din masini, fiind in trecere pe la Universitate, stiu ca bucurestenii care s-au manifestat fata de cauza protestului depaseste minciuna MAI-ului si a televiziunilor totodata, cu o valoare de ceva ori mai mare.  Stiu ca cei care au aruncat cu pietre nu erau doar suporteri, dar si studenti, profesori si alti tineri muncitori, onesti, determinati de aceeasi manie impotriva celor care trebuie sa ii reprezinte si sa ii apere.

Eu stiu de ce am iesit si imi e de ajuns, pentru ca am descoperit la Universitate oameni care sunt de acord cu mine. Am ramas si pentru toate feeling-urile pe care le-am incercat zilele astea: de la nemultumire pana la indignare si apoi, intr-un spectru un pic mai deosebit, la frica. Mi-am dat seama ce inseamna sa treci intr-o secunda de la senzatia de siguranta langa un jandarm la o combinatie de frica si dispret fata de acelasi si cum este sa ai incredere in cei care protesteaza langa tine si, in minutul urmator, sa fii precaut langa cine te asezi in multime. De mentionat e si satisfactia pe care am avut-o cand Arafat s-a intors de unde plecase, dar si cum mi se inrosesc ochii cand aud ca demisia lor a fost cauzata de “informarea defectuoasa” de care au avut parte Presedintele si Primul-Ministru.

Cat despre motivul care m-a adus, in primul rand, la Universitate, ma feresc sa il exprim explicit. Ma abtin din cauza ca imi doresc ca, manati de apasatoarea intrebare, sa va petreceti si voi cateva minute la Universitate si sa simtiti voi daca si in ce fel ati empatiza cu aceasta miscare. Iar daca nu empatizati in niciun fel, mi-as dori ca seara sa va fi format propria opinie coerenta si nu un cliseu desprins de pe canalele media subiective.”

One thought on “Guest Post: “De ce am trait eu protestele”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s