Jurnal de huni, la 3 ani si 3 luni


Copii ca aproape toti copiii, sanatosi, Doamne ajuta!, nazdravani – oh, yes!, inregistrand progrese vizibile si uriase, si bucurandu-ne, zilnic, mult, frumos si cald:

–          Vorbesc din ce in ce mai bine, in fraze deja, si din proprie initiative, de unde pana acum ne imitau pe noi (fac si asta inca), acum spun cu de la sine putere ce vor, ce observa, ce au facut;

–          Vorbesc la telefon, chiar si cu strainii;

–          Intreaba din ce in ce mai des “mami,  şe e asta?” si musai intreaba cine e la usa daca se aude soneria;

–          Stiu prima strofa si refrenul din “Mos Craciun cu plete dalbe”, fara sa ii fi invatat cineva. [Intre noi fie vorba, tati se chinuie de vreo 3 luni sa-i invete “Catelus cu parul cret”, si nu se lipeste neam! Ii inteleg, nici mie nu mi-ar placea sa invat ceva pentru ca asa mi se spune si atat];

–          Stiu “Iepuras Coconas”, “In padurea cu alune”, “Multi ani traiasca!”, categoric de la cresa;

–          Nu mai beau lapte noaptea, vizita la dentist m-a facut sa iau aceasta decizie. Acomodarea cu noua etapa s-a facut foarte repede, doar Edi se mai trezeste 1 data pe noapte, spre dimineata, ca sa se mute cu mine in pat, si cateodata isi aminteste si cere apa (f rar insa). Robi doarme snur, de vreo luna deja, la el in pat, toata noaptea (rar daca viseaza urat ma striga, vin si-l mangai si adoarme la loc rapid);

–          A fost “etapa lego”. Apoi “etapa puzzle”. Acum “etapa lego” a revenit in forta, o data cu noile seturi primite de la Mos Craciun si de la tati; constructiile hunilor sunt din ce in ce mai complicate si nu mai vor ajutorul meu aproape deloc; Edi e pasionatul, Robi ar putea trai si fara;

–          Stam foarte prost la capitolul mancare, papa singuri de vreo 5 luni, absolut singuri, dar nu mai vor fructe (Robi doar banana, Edi banana si mandarina/portocala), nu mai vor legume sau mancare gatita, care se papa cu furculita, doar mancare solida, soldatei/sandwiches, tot ce se poate manca in fuga/joaca, in cele mai diverse locuri ale casei sau in deplasari, oriunde ar fi ele, deplasarile; si piure, piure, piure….

–          S-ar uita cu orele la “Tom si Jely”, “Mickey Mouse” si “Cocacus” aka “Oraselul lenes”;

–          Sunt fani teatru pentru copii, ma gandesc sa ne diversificam putin si sa incercam lucruri noi. Si la Antipa le-a placut mult;

–          Date tehnice n-am, nu i-am cantarit si masurat in ultimile 2 luni;

–          N-am mai fost nevoiti sa mergem la doctor din iunie, si atunci, doar un control de rutina (exceptand vizita la dentist, desigur);

–          Racesc din ce in ce mai rar si trec peste foarte usor, fara tratament medicamentos. Din septembrie, n-au lipsit nicio zi de la cresa;

–          S-au rarit (spre deloc) accidentele cu pipi/kk.

De notat ca-s din ce in ce mai dese momentele in care ma dau afara din camera, sa nu-i deranjez cand se joaca singuri sau se inchid in camera, si din ce in ce mai numeroase momentele in care pot sta linistita sa urmaresc stirile sau o bucata de film. Ceea ce poate fi tricky… Ca maine o sa pot viziona un film intreg:). Si avand in vedere revelionul 2012, e tot mai clar… Crestem, vrem sau nu. E frumos, dar trece repede, fir-ar! Prea repede…

8 thoughts on “Jurnal de huni, la 3 ani si 3 luni

    • hehe, da, asa e cu momentele de liniste, in peste 80% din cazuri, e de rau! :):):) sau ma rog, depinde cum o iei, sotul sigur ar considera ca e de rau, eu ma amuz inca de pe la vreo 5 luni ale lor, cand i-am lasat pentru 1 minut singuri pe canapea, in fundul gol, si cand m-am intors mirosea rau a kk peste toooooooooooot! atunci am facut poze!!
      dar, in minutul ala, a fost liniste!🙂

    • multumim mult tare, gabi! o sa vezi ce repede ajungeti acolo si cat de repede poate evolua Maria, intr-un timp scurt. eu am impresia ca hunii ‘s-au trezit ‘ la viata abia in apropierea varstei de 3 anisori, si e incredibil cat de multe pot invata, absorb mai ceva ca un burete.🙂

  1. ce baieti mari aveti! sa va traiasca! si ce norocosi sunteti ca sunt doi si se joaca impreuna, ba chiar cer sa fie lasati singuri!!! la noi jucatul de unui singur e rar si dureaza putin.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s