Copiii nostri, in grija cui?


Azi fusei la un eveniment. Ocazie cu care, in vreo 3 pauze de tigara, mi-am aruncat ochii pe stirile Realitatea TV, singurele disponibile de altfel. N-as vrea sa comentez editiile lor de stiri, ci doar sa zabovesc putin asupra uneia care mi-a atras atentia in mod deosebit.

Trec peste stirea cu “Dorel care a lasat localitatea Ovidiu fara apa curenta”, detalii aici, trec si peste faptul ca initial am crezut ca vorbim de un urgan autohton (?), si ajung la stirea, pompos senzational prezentata, din care aflam ca doua asistente maternale din Valcea s-au paruit batut pana au avut nevoie de ingrijiri medicale. Toate bune si frumoase, nimic socant pentru peisajul mediatic romanesc, in ciuda avertizarii “Socant”, postata cu grija in burtiera ecranului si pe website Realitatea, inaintea mai multor detalii picante.

Situatia se schimba, cel putin in viziunea mea, cand aflam ca cele doua s-au batut in fata copiilor pe care-i aveau in grija. Niciunul mai mare de 10 ani…

 Eu stiu ca traim in Romania si ca, din pacate, astfel de lucruri se intampla zilnic, ba chiar lucruri mult mai grave, dar asta nu e o scuza pentru ca ele sa se repete/intample over and over again!

 E drept ca am avut o zi mai agitata azi si ca sunt inca sub influenta aniversarii de ieri, e drept ca sunt un cu totul alt om de cand am copii, mult mai sensibil la durerea si umilinta la care sunt supusi adesea, si tot mai adesea de catre adulti, dar sunt indignata, revoltata, vreau sa plec intr-un loc cu soare, unde sa-mi pot creste copiii in siguranta, din toate punctele de vedere! Vreau sa nu-mi (mai) fie rusine ca traiesc in tara asta – stiu ca nu trebuie sa generalizez, ca mai sunt si exemple bune, pozitive, dar acestea din urma sunt umbrite, acoperite de-a dreptul, de cele negative, inadmisibil de crunte si de reale! Pana cand? Si de ce tocmai ei, copiii? De ce macar pe ei nu-i putem ocoli, nu-i putem ocroti, nu-i putem proteja? De ce??!

Pentru noi toti, de reflectat:

“Stii tu ce inseamna sa fii copil? Inseamna sa crezi in dragoste, sa crezi in frumusete, sa crezi in credinta. Inseamna sa fii atat de mic incat spiridusii sa ajunga sa-ti sopteasca la ureche, inseamna sa transformi bostanii in calesti si soriceii in telegari, josnicia in noblete, si nimicul in orice, caci orice copil poarta o zana nasa in sufletul lui.”Francis Thompson

As adauga: sa fii copil inseamna sa stii sa ierti. Cu siguranta ei, copiii, le-ar ierta cu demnitate si relativa usurinta pe animalele despre care va pomeneam mai sus.

2 thoughts on “Copiii nostri, in grija cui?

  1. Asta e cel mai trist: ca te iarta si te iubesc indiferent de ce faci. Insa, cu cat gresesti mai mult, cu atat ii faci si pe ei sa creasca mai repede. Avem multi copii batrani la noi in tara, din pacate.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s