D’ale mele
Posted by Mami de huni on January 26, 2012
Ma trezesc des reprosand diverse. Sau pur si simplu plangandu-ma. Ca aia nu merge, ca aia nu am, ca azi n-am chef, ba ca-i vremea nu stiu cum… Practic, nu e ceva ce nu merge. Sunt ok pe toate planurle din viata mea. Chiar n-am motive sa ma plang. Din contra, am foarte multe motive sa fiu bucuroasa. Sunt cu mult mai norocoasa decat altii. Am oameni de pret langa mine si nu-mi pare ca trece ziua degeaba. Mi-as dori sa nu mai uit asta. Sau cel putin, sa-mi reamintesc mai des, pur si simplu, fara sa se intample ceva care sa ma puna pe ganduri. Caci viata chiar e prea scurta ca sa ne impiedicam de nimicuri.
A fost o seara trista ieri. O seara in care mi-am vazut sotul ca nicicand pana acum, si-n care i-am ferit pe huni de privirea lui. A fost seara in care s-a stins din viata Emil Hossu.
Iti multumesc, maestre, ca mi-ai reamintit de ceea ce am! Imi pare teribil de rau ca ai ales s-o faci in acest mod… Sa-ti fie somnul lin!
Roxana said
Din pacate oricat de des ne-am aminti de ce avem, de ce e important in viata de fapt cei dragi si clipele alaturi de ei, tot cadem in mrejele nemultumirii, eu de exemplu acum mi-am gasit motiv in plus de suparare ca nu imi merge telefonul si e in service si stiu ca vor taragana si sunt furioasa pe mine ca ma supara pana si asta desi am alte dureri mai mari si am totusi oameni buni langa mine…
luminitamalanca said
asa-s oameni, nu rox? mereu nemultumiti… si totusi, pentru ce?
ioana stancescu said
Vaai, n-am stiut!
luminitamalanca said
da, ioana…. eu sunt in continuare fara cuvinte.