CalenDARUL de Advent

Am cautat cu foarte mare agitatie (nici nu stiu cum as fi putut altfel) un calendar de advent pentru huni cam toata luna noiembrie. Tarziu am gasit oferte, si mai tarziu am gasit idei si mi-am dat seama ca pot face eu unul acasa. Impartasesc cu voi cateva din lucrurile despre care cred ca merita sa fie spuse, in urma cautarilor mele despre Calendarul de Advent:

Povestea Calendarului

“Originea sa, ca a multor obiceiuri de Craciun, se regaseste in Germania, de pe la mijlocul secolului 19. Scopul sau a fost acela de a marca numarul de zile, incepind cu 1 Decembrie ramas pana la Craciun. Povestea ne spune ca unul dintre primele calendare de Advent a fost sub forma unor linii trase cu creta, pe care copiii aveau voie sa le stearga cite una pe rind, pina in ziua de Ajun. In altul, copiii aveau voie sa puna cate un fir de pai in ieslea lui Iisus din scena nasterii, pana se consumau 24 de paie. Sau erau atarnate 24 de tablouri, cu motive ale nasterii, fiecare marcat cu un numar, si erau indepartate pe masura ce ziua trecea, pana la numarul 24 – seara de Ajun.

Primul calendar de Advent tiparit a fost produs de Gerhard Lang, in Germania, in 1908. Mama lui ii aranja pe un carton colorat 24 de bomboane, pe care le desprindea in fiecare zi de Advent, de la 1 Decembrie pana in seara de Ajun.

In timpul razboiului, productia calendarelor de Advent a fost oprita, din cauza rationalizarii consumului de carton. In 1946, Richard Sellmer a reinceput productia de calendare de Advent. Pentru aceasta a primit o licenta de tiparire de la armata americana. Primul model de calendar de Advent, de dupa razboi, construit de Richard Selmer se numea “Die Kleine Stadt”, calendar care este si astazi de vanzare la Richard Selmer Verlag.”

Sursa: aici.

Despre coroana de Advent

 “Coroana de Advent este o traditie nascuta in sec. al XIX-lea in Hamburg. In acest oras erau multi copii orfani care nu aveau o casa, traiau cersind si dormind pe strazi. Unii deveneau mici delincventi si ajungeau in inchisoare. Un tanar pastor evanghelic, Johann Heinrich Wichern (1808-1881), a cumparat o casa mare in Hamburg, a restructurat-o si a anceput sa adune copiii de pe strada, sa le dea un acoperis si ceva de mancare. Anul 1838 poate fi considerat anul intemeierii casei numite “Rauhe Haus”. El i-a invatat pe acei copii o meserie: unii au devenit cizmari, altii pictori, gradinari, croitori… si in felul acesta au incetat de a mai cersi invatand sa-si castige singuri painea.

In fiecare an, in timpul Adventului, tanarul pastor Wichern organiza un moment de rugaciune. In Adventul anului 1838, vrand sa faca mai frumos acest timp pentru oaspetii sai, s-a gandit ca fiecare copil sa aprinda, incepând cu 1 decembrie, in timpul momentelor de rugaciune, cate o lumanare colorata. Din 1840, in fiecare an avea loc in aceasta casa o scurta ceremonie religioasa: pastorul si copiii se adunau in dormitor, Wichern povestea ceva despre Advent si Craciun si se cantau multe cantece. Deoarece in fiecare zi se aprindea cate o lumanare, acel moment s-a numit Kerzendacht (celebrarea lumanarilor). Un prieten de al pastorului a pregatit un cerc de lemn pe care au fost asezate lumanarile, astfel incat sa para o mare “coroana de lumina”, Lichterkranz. Se ajungea la Craciun cu toate cele 24 de lumanari aprinse.”

Sursa: aici.

Cat despre calendarul in sine, am gasit in cautarile mele modelul de mai jos la noi, fireste nicaieri pe stoc, poate-l aduc dupa sarbatori si-l am pentru anul viitor macar, comanda este plasata. Este de fapt o carticica ce aduna 24 de Povestiri de Craciun, de Tony Wolf, de la Editura Crisan.

 

 

 

 

Caci in mintea mea, Calendarul de Advent nu are legatura cu dulciurile, ci cu surprizele, 24 la numar, pana in Ajun: fie 24 de carticele, fie 24 de idei, fie 24 de activitati, fie 24 de ganduri bune, fie 24 de poezii, fie 24 de ghicitori, fie 24 de cadouri… care vor genera, sunt sigura, cel putin 48 de zambete zilnic (avantaj eu, ca am doi copii).

Mai mult decat atat, am gasit idei multe si dragute, pentru a face un calendar de Advent hand made pentru huni.

Sosetele

Sursa: aici.

 

 

 

 

 

 

Casuta

Sursa: aici.

 

 

 

 

 

Camion

Sursa: aici.

 

 

 

 

 

Am comandat si noi unul, evident inainte de toate aceste idei bune, il puteti vedea mai jos. Il vom folosi si pe acesta.

Sursa: aici. 

 

 

 

Si pana la urma am si facut unul, dovada mai jos, revin maine cu totul despre “cum sa…” si bucuria nemarginita a hunilor cand l-au descoperit. Enjoy!

Povestea Sfantului Andrei

La multi ani cu sanatate, tuturor sarbatoritilor de azi! Mai jos, pe foarte scurt, povestea Sfantului Andrei.

Cine a fost Sfantul Andrei

Unul dintre Apostolii lui Iisus, “frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Amandoi s-au numarat printre “ucenicii” Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu indemnuri la pocainta si proorocia despre venirea lui Mesia.”

“A doua zi dupa botezul Domnului in Iordan, Ioan Botezatorul statea pe tarmul acestui rau cu doi dintre ucenicii lui, Andrei si Ioan (viitorul apostol si evanghelist), carora le spune din nou: “Iata Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 36). Auzind aceasta marturisire, cei doi ucenici au pornit dupa Iisus, in dorinta de a-L cunoaste. Iisus I-a observat si I-a intrebat: “Ce cautati?” La care ei au zis: “Invatatorule, unde locuiesti?” El le-a zis: “Veniti si veti vedea”. Au mers deci si au vazut unde locuia si au ramas la El in ziua aceea (Ioan 1, 37-39). Andrei a anuntat apoi si pe fratele sau Simon Petru ca “a gasit pe Mesia” (Ioan 1, 41).”

“Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai tarziu. Este relatata de Sfantul Apostol si Evanghelist Matei prin cuvintele: “Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: <<Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni>>. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El” (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).”

Cateva traditii si obiceiuri de Sfantul Andrei

“Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca “isi vede lupul coada”. Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. in aceasta noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.”

“Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.”

“In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.”

Sursa: aici.

Am pus si noi aseara patru gramajoare de noroc, sperante si vise, e primul an in care nu uit sa pun ‘grausorul cu noroc’. Si daca aveti timp sa ajungeti sa aprindeti si o lumanare azi, ar fi super, eu asa mi-am propus, sa vedem daca reusesc.

Cat costa zambetul unui copil?

Am scris postul asta acum vreo doua saptamani, dupa cum spune si data din pozele de mai jos. Are aceeasi valaore si insemnatate pentru mine, doar ca abia azi si-a gasit si el randul pe blog. Voila:

Sunt atatea lucruri mici (pentru noi ca adulti), care cer atat de putin efort, care ne sunt atat de la indemana si care pot aduce atat de multa bucurie in sufletele celor mici, incat nu inteleg de ce nu ne oprim o clipa din alergat si nu facem loc si lucrurilor mici, in vietile noastre. Fie suntem orbi si insensibili la tot ce ne inconjoara (including our kids), fie pur si simplu nu (mai) bagam de seama detaliile mici, prea mici pentru noi astia mari si prea mari pentru ei, astia mici.

Acum doua seri, cand am ajuns acasa, le-am adus hunilor cateva planse de colorat. Nimic special, planse alb-negru, banale, pe care oricum le-au mai vazut de foarte multe ori. A fost ‘cadoul’ meu cand am intrat pe usa, caci in fiecare seara mami trebuie sa le dea “cevaaaaaaaaaaaaaaa!”. Am stat cu ei sa le coloram mazgalim, sa desenam casute si flori, fara sa ma dezbrac, fara sa ma descalt chiar, primul lucru pe care l-am facut practic cand am intrat in casa a fost sa ma dedic lor, numai lor, pentru aproximativ 15 minute.

 

 

 

 

 

 

A fost extraordinar, si pentru mine, dar si pentru ei, zambetele si chicotelile lor fac mai mult decat toti banii din univers. Si cat de simplu a fost! Cat de multumiti au fost dupa doar 15 minute!

 

 

 

 

 

 

PS: intrebarea adecvata era: Cat NE costa zambetul unui copil? Un raspuns corect ar putea fi: vreo 2 minute, de cele mai multe ori.

PPS: sau poate si mai corect era sa intreb: Cat valoreaza zambetul unui copil? Si categoric, unicul raspuns este: zambetul unui copil este NEPRETUIT si INESTIMABIL.

Binoclu hand made pentru huni

 

 

 

 

 

 

Asta a fost cea mai simpla si usor de facut jucarie home made. Sau poate asa mi s-a parut mie, fiind facuta imediat dupa calendarul de Advent.

Materialele

2 role de carton de la hartie igienica sau prosoape de bucatarie, autocolant, perforator hartie, perforator cu forme, foarfeca sau cutter, lipici, siret.

Mod de pregatire

Cum nu se poate mai simplu: am taiat autocolantul pe dimensiunea rolelor si l-am lipit. Am folosit culori diferite si foarte tari. Am lipit apoi cele 2 role una de alta. Am decorat tot cu autocolant folosind perforatorul decorativ (sa traiasca cine l-a inventat ca bine a facut), am dat cate 2 gauri pe binoclu, in partile laterale (sfat: de dat aceste gauri separat, inainte de a lipi cele 2 role, altfel va fi greu dupa lipirea rolelor, credeti-ma pe cuvantJ), apoi am pus siretul.

 

 

 

 

 

 

Hunii au tinut aproape si m-au ajutat, dupa cum puteti vedea. De mare efect acest binoclu si amuzant de facut. Acum imi pare rau ca n-am cumparat un siretel colorat, dar ideea mi-a venit duminica la pranz, incercand sa adorm… mi-am dat seama ca n-am nicio sansa, si a trebuit sa ma descurc cu ce am gasit in casa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Azi l-au luat cu ei la cresa si Robi a fost tare dezamagit ca binoclul lui s-a stricat, s-au dezlipit rolele, dar chiar si asa, l-a luat in clasa si il arata mandru tuturo copiilor Era ca un fel de guru in mijlocul lor, dragul mamii!

Intr-o stare

Sunt intr-o stare de agitatie continua. Parca mi-e foame tot timpul. Foame de informatii, de mangaieri, de actiuni. Parca mi-e un dor arzator si parca acum si deodata vreau sa descopar tot universul. Vreau sa stiu. Din ce in ce mai mult. Si ma agit, si ma zbat, si citesc, si caut, si cumpar, si nu mai dorm, si ma gandesc tot timpul cum sa fac sa-mi alimentez aceasta nevoie.

Are, desigur, legatura cu copiii mei, cum sa fac sa le fie si mai bine, cum sa fac sa fiu eu mai buna in relatia cu ei. Nu pentru ca ar merge ceva neaparat rau, dar stiu sigur ca se poate si mai bine. Mereu se poate… Simt ca e un gol pe undeva, cumva, pe care trebuie musai sa-l umplu.

Nu stiu daca sunt stimulata de frenezia apropierii sarbatorilor, de agitatia peste masura de la serviciu sau sunt, pur si simplu, un om agitat din fire. Sau poate sunt toate la un loc.

Sau poate ultimele luni din viata mea m-au afectat mai mult decat imi dau seama. Ceva este, si pana n-o sa se schimbe lucrurile, pana nu descopar cauza, pana nu-mi dau seama de unde vine setea, tot intr-o agitatie o sa fiu… Daca elimin cauza si constientizez problema, efectele vor disparea, situatia se va imbunatati. Dar daca problema o reprezinta problemele de sanatate ale sotului, atunci…

Una peste alta, nu e un lucru rau, ci constructiv as spune. In cautarea mea febrila de ‘ceva’, intalnesc oameni minunati si descopar lucuri noi, uimitoare, deosebit de utile. Si fac lucruri bune, care ajuta acum sau cu siguranta vor ajuta pe viitor. Lucruri care ma tin in priza, ma tin ocupata, nu lasa sa se puna praful in ganduri. Lucruri care ma apropie si mai mult de copiii mei. Dar e epuizant… Vreau sa dorm si sa pot asculta linistea, macar pentru o clipa. Vrea sa ma opresc din alergat, macar pentru o scurta pauza.

Pe de alta parte, azi am citit o Scrisoare Deschisa care m-a infiorat… imi dau seama ca de fapt, desi mi-e greu, nu stiu ce inseamna greu… imi dau seama ca am/avem ceea ce multi nu au, asadar trebuie sa fiu recunoascatoare pentru asta. Si sa fiu ceva mai rabdatoare si mai deschisa fata de cei din jur, care au reale probleme. Sigur ca nici ale mele griji nu-s de lepadat. Sigur ca realitatea mea, asa nu foarte grava poate, ma doare mai mult decat realitatea altora. Sigur ca numai eu stiu prin ce am trecut in ultimele 10 luni si sigur ca nu e usor sa realizez ca inca nu s-a terminat. Dar speranta exista, si daca Sabina nu s-a dat batuta, atunci cu siguranta n-am s-o fac nici eu. Multumesc, Sabina si multumesc, Bogdana.

Va reamintesc si eu, inca o data, de cazul lui Bibi, care are nevoie de o sansa la viata, in valoare de 140.000 de euro. Nu s-a strans nici macar jumatate din suma. Undeva, acolo, ajutorul pentru Bibi exista, e ceva ce se poate face, si undeva, aici, suntem noi care putem salva o viata. Putem, da?

Home made weekend cu surprize de 5 stele

Cam asa ne-a fost weekend-ul, in casa, cu toate cele ale ei, intrucat suntem raciti cu mami in frunte. Am scos nasul putin pe afara doar sambata dimineata, la cumparaturi (nu i-as fi luat si pe ei, dar nu aveam cu cine sa-i las si nici cine sa-mi faca piata).

Nu ne-am plictisit insa, din contra, eu una am simtit ca n-a trecut weekendul degeaba pe langa mine.

 

 

 

 

 

 

Surpriza 1: Sambata dupa amiaza ne-am delectat cu noua achizitie: Education Board. Practic sunt cate doua tablite multifunctionale, o parte magnetica si o parte tabla de scris cu creta + numaratoare + socotitoare + ceas + magneti litere + magneti cifre de la 1 la 20 + magneti semne matematice de baza. Un real succes, i-a tinut ocupati vreo 30 de minute cat a mesterit tati sa faca din doua una si s-o monteze pe perete + 1 ora (intreaga, da?!) imediat dupa, la explorat. De fiecare data cand trec pe acolo se opresc cel putin 20 de minute la desenat, lipit magneti si mesterit lucruri. Le place foarte tare si micul ceas din mijloc.

Surpriza 2: Mami a mesterit primul ei Calendar de Advent, sambata noaptea. Nu va pun poza inca, am un post pregatit special pentru asta, va urma.

Duminica dimineata au luat la rand 80% din jucariile din dormitor, s-au redelectat cu toate puzzle-urile existente (chiar cand ziceam ca s-au plcitisit de ele) si am avut surpriza ca Edi sa repete intr-o forma foarte apropiata de corect, absolut toate cele reprezentate de puzzle: animale, vehicule, numerele, forme geometrice etc. Pentru mine asta a fost surpriza cu numarul 3.

 

 

 

 

 

 

Surpriza nr 4: baloane legate pe sfoara. O chestie atat de simpla, dar care lor le-a placut foarte mult!

 

 

 

 

 

 

Surpriza 5: placinta de dovleac home made cu tati, facuta pe la pranz. N-am poze, n-am fost pe faza, strangeam taifunul din dormitor, dar a iesit absolut delicioasa. Bravo, tati!

Surpriza 6: dupa amiaza de duminica ne-a tinut ocupati cu un hand made binoclu viu colorat, cate unul pentru fiecare hun, facut impreuna cu ei. 2 poze mai jos, detalii despre modus operandi curand.

 

 

 

 

 

 

Intre astea toate am apucat sa spal, sa fac curat, sa gatesc (ce-i drept la gatit am pus si soacra la bataie, cu niste ardei umpluti, chiftelute si snitele, sarn’a, o bunaciune!, iar ciorbita am facut-o impreuna cu tati). Un weekend frumos si plin, un weekend cald, cum n-am mai avut de ceva vreme.

Jucariile noastre de toate vremurile (III)

Inca una si ma duc, vorba reclamei. Din seria jucariilor noastre, I si II, astazi ultima parte.

Puzzle tip incastru

 

 

 

 

 

 

Una dintre cele mai iubite jucraii de huni, si de mami, tinand cont de valoarea educationala. Avem foarte multe variante, cu animale, cu litere, cu cifre, cu forme geometrice, cu masini, cu sunete sau fara, in forma de cuburi sau nu, in relief sau nu, cu textura speciala sau nu. Toate ale noastre sunt din lemn si toate marca Melissa & Doug, vi le recomand cu caldura, undeva de pe la 1 an si jumatate.

 

 

 

 

 

 

 

Lego si alte jocuri de constructie

Aici gama e foarte variata si (aproape) pentru toate varstele. Noi inca preferam lego si jocurile cu cuburi. Constructiile nu sunt deocamdata complexe, nici nu trebuie, si le fac intotdeauna cu ajutorul meu. Nu atat din nepricepere, cat din placerea de a face ceva impreuna cu mine.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Carti, carticele

Aici stam prost. A investit mami cat curpinde in tot soiul de carti: de povesti, enciclopedii, carti tip puzzle, carti cartonate cu poezii pentru inceputuri, carti de colorat, cu abtibilduri (astea au starnit ceva interes), carti muzicale, carti de construit avioane, carti cu siret, carti cu magneti, atlas animale cu magneti etc. Cu toate astea, hunii nu s-au aratat interesati mai mult de 10 minute. Mai mult decat atat, le rup, si ma doare sufletul, asa ca am zis sa luam o pauza. Stau bine merci in biblioteca pana cand invatam ce se face cu ele.

Numaratoare

Unul dintre putinele cadouri primite. Am primit una de Craciun anul trecut cred, cu personajele din Winnie the Pooth, pe culori si forme, cu piesele de numarat suficient de mari pentru a putea fi manevrate de catre un copil de 2 ani.

Foarte utila, ajuta la invatarea culorilor, a formelor, copilul invata sa faca asocieri, si evident, sa numere.

 

 

 

Xilofon

Si in general orice instrument muzical a avut un real succes la huni. Acum suntem in cautare de chitara.

 

 

 

 

Jucarii turn/piramida Montessori

Foarte utile si relativ ieftine, noi le-am folosit dupa 1 an, si inca ne mai jucam cu ele. Noi am avut din plastic cu o ratusca-n varf de bat, dpdv calitativ sunt mai bune cele din lemn, mie insa mi-a fost teama de hunul-dezlantuit-care-arunca-cercul/batul-de-lemn-in-capul-hunului-cuminte.

Sursa: aici

 

 

 

 

Parcare masini

Au primit una mititica, nu stiam cum se vor descurca cu ea, de Pasti. A avut un succes enorm, dar nu a rezistat foarte mult, probabi n-am ales cea mai buna varianta. Piesele se demontau relativ usor (asta nu e intodeauna un lucru bun) si erau cosntruite dintr-un plastic nu foarte rezistent. La anul luam alta, din lemn.

 

 

 

Cerb gonflabil

Sigur ca poate reprezenta si altceva, poate fi si o minge cu maner de sarit (am avut si din asta, dar nu gasesc poza). Pe la un an l-am luat, abia spre 2 ani si-a gasit utilitatea. Si acum il folosesc cu drag.

 

 

 

Masini si mingii

Le-am lasat special la final, intrucat din astea avem cele mai multe, cele mai diverse, si intrucat nu ma pot hotari asupra catorva exemple pe care sa le postez aici. Mentionez insa ca printre favoritele lor sunt masinile simple, mici sau mari, fara functii, cu care se iau la intreceri sau le aliniaza frumos in parcare, pe covorasul cel verde din camera lor.

Atat pentru moment, sigur mai sunt foarte multe de spus, revin pe masura ce imi amintesc.

Spor la cumparaturi!

Jucariile noastre de toate vremurile (II)

Continuarea postului de ieri despre jucarii, intrucat mai avem muuulte de spus.

CD player de la Fisher Price

Bun, insa nu chiar de la inceput. Strict pentru cantecele, nu alte activitati. Poate fi o solutie pentru melomani .

Sursa: aici.  

 

 

 

 

Ursuletul iTeddy

Buna inventie, daca stii cum sa cauti programul ala de converteste filmele pe care le poti incarca in burtica ursuletului. Pe scurt, e un ursulet cu un mic TV incorporat, n-as spune ca e foarte educativ, dar ii tine ocupati pe cei mici. Treaba cu educatul e oricum foarte relativa, depinde pana la urma si ce filmulete/poze/muzica incarci, un Baby Einstein poate fi educativ pentru multiJ. Foarte util la drum lung, pe noi ne-a salvat de multe ori cand erau hunii mititei.

Sursa: aici. Scump, dom’le, scump!

 

 

Laptop

De care o fi el, piata prezinta o puzderie de modele. Hunii l-au primit anul trecut de la Mos Craciun si abia anul asta au inceput sa inteleaga activitatile de acolo (le plac in special cele cu litere si cifre si jocurile de asociere, potrivire, si, evident, cantecelele). E o investitie buna, dar la timpul lui, nu prea devreme. Oricat de simplu ar fi, un laptop presupune activitati pentru copii de peste 2 ani. Al nostru e din cele mai simple.

 

 

 

 

 

 

Orga muzicala cu scaunel

Din nou, o investitie excelenta, in cazul meu si economica: desi costa ceva, e acel tip de jucarie/instrument care nu trebuie cumparata in dublu exemplar. Au folosit-o pana la epuizare timp de 6 luni, din momentul in care le-am luat-o (2 ani). Chiar ma gandesc sa cumpar alta, la cat de mult le-a placut.

Sursa: aici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calutul cu roti

L-am luat cand hunii aveau 1 an, initial nu l-au folosit decat ca balansoar. De pe la doi ani, au descoperit ca e fun sa mergi cu viteza prin casa sic a e si mai fun sa poti controla asta. Pe la 2 ani si jumatate l-au experimentat si afara. Il folosesc inca si acum, zilnic, cu mare drag.

A fost foarte ieftin la vremea respectiva, acum vad ca e ceva mai scump. Gasiti oricum foarte multe variante ale acestui instrument-jucarie, care pentru noi s-a dovedit a fi extrem de util.

Sursa: aici.

Cort cu bile

A fost printre cele mai atractive ‘jucarii’ din magazinul hunilor. Cu orele stateau in el, era mica lor cazemata/ascunzatoare, plin ochi de bile si alte mingii si mingiute. S-a rupt si n-am luat altul, din lipsa de spatiu:(.

Gama e foarte variata si in acest domeniu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Jucarie gonflabila

Cu sau fara bile, noi am avut un tren/locomotiva de mare, mare succes si el, si cam la fel de plin de bile si mancator de spatiu ca si cortul. Partea mai putin buna e ca se poate sparge usor si nu poate fi reparat 100%.

Am avut si piscinuta, pe care le-am montat-o in casa, dupa 1 an. Plina de bile si huni, dupa cum vedeti mai jos.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fotoliu puf

Nu e chiar o jucarie, dar a fost foarte bine primit de catre huni. Anul asta l-am dat, dupa renovare. Tot din lipsa de spatiu:(.

Sursa: aici

Masuta activitati

Au folosit-o de pe la 2 ani, am cumparat una ieftina din Real, cam la vreo 100 ron (accesoriile si hunul nu sunt incluse in pret) si am personalizat-o cu tablitele magnetice din cartea de la Teora, pe care le-am insurubat ca sa nu fuga. Foarte utila si hunii foarte interesati de ea.

Caut sa le iau una noua, ceva mai mare, mai pentru juniori, eventual un mini birou sau ceva asemanator.

Tablita Magnetica

Variantele sunt foarte multe, noi am avut 2 diferite, din cele mai ietine: o carte de la Teora cu cifre si tablita magnetica incorporata si respectiv, tablita magnetica simpla care se gaseste pe la orice taraba din orice piata.

Un exemplu aici.

Revin maine cu partea a III-a.

Jucariile noastre de toate vremurile (I)

Un post ce sper sa fie util, ca tot vin mosii acusica. Dar nu pentru asta il scriu, ci poate invata cineva ceva si din experienta mea. Eu cu siguranta am invatat, la urmatoarea pereche de gemeni sigur nu mai fac asa.

Adica cum? Adica am cumparat un magazin intreg de jucarii cam pana la momentul in care hunii au implinit 6 luni. Ce sa fac, imi plac atat de mult, inca n-am putut rezista tentatiei. Desigur, totul in dublu exemplar, abia pe la 1 an si jumatate am inceput sa cumpar jucarii similare (nu identice). De regula, se lasa cu lacrimi mari de crocodil daca nu au amandoi fix acelasi lucru; asa ca si acum luam de cele mai multe ori aceeasi jucarie in dublu exemplar sau ceva similar pentru fiecare. Mai jos cateva exemple de jucarii, multe luate prea devreme pentru varsta lor si un mic review, personal desigur, la fiecare in parte. Ce ma bucura e faptul ca, o data ce au mai crescut, au avut si ele utilitatea lor. Hunii se joaca cu fiecare in parte, aproape zilnic, desi au foarte multe jucarii, si le iubesc pe toate in egala masura.

Catelusul vorbitor de la Fisher Price

Asta e o mare inventie, total inutila de la 6 luni pana la 1 an, poate si mai mult in unele cazuri, folosita la adevarata lui valoare abia de la 2 ani jumatate, in cazul nostru, deisgur. Acum ii amuza tare toate cantecelele, le fredoneaza si danseaza, repeta partile corpului si le e tare drag de el. Tare util si la drumuri lungi cu masina, afara din localitate. Cum spuneam, o inventie buna. este disponibil in limba romana si engleza.

Sursa: aici.

 

Telefonul Fisher Price

Pe asta l-au agreat abia spre 2 ani si jumatate. Relativ silentios, lucru ce nu i-a atras, dar care e util, telefonul fiind pus la ureche, nu e cazul sa faca un zgomot prea mare. Acum insa sunt in plin proces de invatare a cifrelor si a literelor, asa ca le este tare drag. Una bucata s-a stricat, cred ca voi achizitiona inca unul, caci e folosit cu maximum interes.

Disponibil in limbra romana si engleza.

Sursa: aici. 

 

Sortator de forme Fisher Price – borcan de biscuiti

Foarte util, si foarte folosit, in cazul nostru de la 1 an si jumatate. Au invatat cu ajutorul lui formele, culorile, cifrele de la 1 la 5, au capatat abilitati de coordonare si motrice, ce sa mai, una dintre jucariile pe care le recomand din toata inima.

Sursa: aici.  

 

 

 

Sortator de forme melc Fisher Price

Asta a fost o investitie proasta, posibil si din cauza faptului ca am achizitionat-o cam in acelasi moment cu sortatorul de forme despre care am vorbit mai sus. Melcul a palit cu desavarsire in fata borcanului de biscuiti, a fost bun doar pentru a fi aruncat, cu tot cu piesele aferente, pe gresie si pe parchet, la ceas de seara, spre disperarea sotului si, foarte probabil, a vecinului de dedesubt.

Sursa: aici.  

 

 

 

Broscuta vorbitoare de la Fisher Price

Buna si nu prea, utila pentru invatarea formelor de baza (triunghi, dreptunghi, patrat, cerc) si a cifrelor de la 1 la 5. Am dus-o la cresa, sa se bucure mai multi copii de ea, e in continuare acolo, in stare foarte buna. Apropos de calitate, o mentiune: absolut toate produsele de la Fisher Price achizitionate de noi au fost excelente din acest punct de vedere, au rezistat celor mai dure teste ale hunilor, pe o perioada indelungata.

In aceeasi varianta exista si melcul vorbaret, noi nu l-am avut insa.

Sursa: aici.

Antemergator / playground

Este de la firma Biemme (merci, Oana, pentru reminder!). L-am luat pe la 1 an, l-au folosit la capacitate maxima de pe la 1 an si cateva luni, cand deja erau foarte stapani pe mers si alergat, pana spre 2 ani. Din punct de vedere al activitatilor educationale puse la bataie de acest instrument-jucarie, as acorda o nota mica, exceptand niste luminite si niste cantecele, nu a oferit nimic special. Dar poate n-am avut noi cea mai buna varianta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Telefonul vorbitor de la V-tech

Util si asta, dar ca de obicei, luat prea devreme. L-au folosit pe la 1 an si jumatate. Bun pentru invatarea cifrelor, a literelor, a functionalitatii unui telefon fix. Bun pentru cantecele, de asemenea. A luat si el calea cresei, in urma cu un an.

Sursa: aici.

 

 

 

 

 

Piticul povestitor Duni (din aceeasi serie fac parte si Winnie povestitorul, si Profesorul Koala, si mai nou, Mickey Mouse)

Asta n-a fost apreciat de huni. Nu pricep de ce, pune la bataie 8 povestioare si 8 cantecele, e foarte frumusel si interactiv. Nici acum nu e agreat, zace undeva pe un raft, sus, sus de tot. As vrea sa le cumpar anul asta pe Mickey Miau (in varianta huneasca), sunt mari fani Mickey, poate isi va gasi utilitatea. Sau poate le aduce Mos Craciun.

Disponibil in limba romana si engleza.

Sursa: aici. 

Magneti

De orice fel, de orice marimi, cifre, litere, animale, sageti , fructe, legume, tot ce poate fi pus pe magnet, la huni a fost. Mai jos o poza facuta anul trecut. Acum frigiderul e muuult mai plin, inclusiv partea de sus. Ramane sa acoperim si laterala si ne oprim.

Exista si niste carticele dragute la Teora cu magneti, cu locuri speciale unde se pun, ceva asemanator cu clasicele carti cu abtibilduri, doar ca se lucreaza cu magneti.

Particip la primul concurs din blogosfera

Nu sun fan concursuri, dar fiindca e unul de Craciun si fiindca imi e foarte la indemana, zic: de ce nu? Accept provocarea Laurei si ii multumesc!

Conditiile de participare sunt foarte simple:

- mergeti pe blogul Laurei, la postul cu pricina

- acolo lasati un comentariu in care sa mentionati ce ati dori să vă aducă Mosul de pe site-ul IasiComanda

- ii spuneti Mosului o poezie de iarna.

Castigatori vor fi alesi prin tragere la sorti. Detalii despre premii, deloc de neglijat, gasiti tot pe blog la Laura.

Perioada de desfasurare: 21 nov – 4 decembrie 2011. Anuntarea castigatorilor se va face pe data de 5 decembrie.

Cine are blog si preia concursul pe blog, va participa, suplimentar, la o tragere la sorti speciala si va castiga un premiu oferit Laura.

Succes!

PS: poeziile cu care particip in concurs sunt create de StropideSuflet, una dedicata special hunilor si inca una, deosebit de frumoasa, de sezon, pe care o reiau mai jos:

SEARA DE AJUN

Prin fulgi de nea dansand in vartejuri,

O sanie alba coboara din ceruri.

E trasa de reni cu coarne de-argint,

Si-n ea, Mos Craciun in rosu vesmant.

Pe strazi, luminite in pomi s-au aprins

Si totu-i taram din basme desprins.

E zvon de clopotei si cantec de colind

Si cete de copii de peste tot venind.

In case luminate sunt brazi impodobiti

Si-s toti in jurul mesei. Copiii fericiti,

Pe Mos Craciun  l-asteapts ss vins… si-a venit!

Cand? Cum? Ce de daruri!!! Si nici nu l-au simtit!

Originalul este aici.